Ie veche, model specific comunitatii etnice bulgare stabilite in zona Banatului.
O piesa rara, pastrata in conditii bune. O piesa antica de colectie si pentru colectionari.
Broderia de pe maneci este o adevarata opera de arta.
Masura potrivita este un XS, S.
De la aşezarea lor în Banat şi până în prezent, bulgarii pavlicheni şi-au păstrat cu sfinţenie patru lucruri: limba, credinţa, obiceiurile şi îndeosebi portul popular specific. Pe acesta nu numai ca l-au păstrat, dar l-au şi îmbogăţit cu motive florale, zoomorfe, geometrice care, la ora actuală, fac din costumul bulgăresc din Banat un unicat în lume.
Cârligatca (opregul din faţă) se ţese la război. Opregul din spate (vâlnicul) reprezinta o adevarată opera de artă. Realizat dintr-o ţesătură din fir subţire de lână, o pânză lungă de 20 de metri se pliază până ajunge la un metru, iar diversele motive (florale, zoomorfe, geometrice), apar doar când pânza este pliată. S-a încercat programarea pe calculator pentru realizarea unei productii de serie, dar până acum nu s-a reuşit decât realizarea manuală.
Costumul complet cântăreşte 20-25kg, iar îmbrăcatul fetei durează o oră, deoarece fiecare piesă a costumului trebuie potrivită şi aşezată la locul ei. În trecut un astfel de costum valora cât o casă.
Costumul se compune din cizme bulgăreşti care sunt de culoare galbenă şi au feţele împodobite cu paiete şi fir auriu sau dacă purta slapi bulgăreşti care au la fel impodobite feţele, atunci fata avea în picioare ciorapi de culoare roz. Fusta sau poalele sunt de culoare albastru deschis şi cusute la margine manual, cu fir de aur şi aţe colorate, urmează catrinţa din faţă în limba bulgară Cârligatca care este împodobită cu fir auriu, paiete şi pănglicuţe multicolore, apoi catrinţa ce se aplica pe spate numită Vălenic (vâlnic). Urmează cămaşa în limba bulgară denumită Klinsci care are mânecile şi gulerul cusut cu fir auriu şi argintiu. În faţă în jurul gâtului se aplică un pieptar Nagradnici care de obicei este împodobit cu un dukat, apoi haina numită Zăbuni, haină din stofă de culoare albastru închis, pe care sunt cusute modele cu fir argintiu, dar şi aplicat fir auriu şi multe paiete, această haină având voie să o poarte doar logodnicele şi tinerele măritate. Catrinţa din spate de culoare albă se purta doar la biserică, iar cu catrinţa de culoare roşie se mergea la şezătoare, la nunta. Piesa din faţă care merge asociată cu epoleţii, poartă numele de Păntlic şi Starni şi aveau voie să o poarte doar logodnicele şi tinerele măritate. Podoaba capului Piscir o purtau doar tinerele măritate, fetele nu aveau voie să poarte aşa ceva, iar femeile mai în vârstă aveau capul învelit cu batic care avea o legătură specială. Podoaba capului este confecţionată dintr-o pânză cu fir argintiu, ţesută la razboi apoi împodobită cu fir auriu şi cu paiete şi ia această formă, fiind adunată şi fixată manual cu paiete trecute prin ace cu gămălie. Totul este lucrat manual, nimic cusut cu maşina.
Sursa informare: banatul de azi